Ce sunt fronturile atmosferice?

Cu toții auzim deseori pe la programele de televiziune sau radiodifuziune despre valuri de precipitații, mase de aer reci, schimbarea drastică a vremii, răciri accentuate sau, dimpotrivă, despre încălziri accentuate. De asemenea, observăm că aproape de fiecare dată când vine o masă de aer rece peste teritoriul României, schimbarea ce urmează este marcată de prezența unor intervale cu precipitații mai abundente sau mai slabe, vânt puternic, inclusiv manifestări de instabilitate atmosferică accentuată. Sau, dimpotrivă, mai ales pe timpul sezonului rece, când masele de aer sunt în general mai stabile, putem avea o perioadă cu cer mai mult noros și precipitații slabe sau absente, prezente în cea mai mare parte în zonele de munte. Dar unul dintre cei mai importanți indicatori ai schimbării vremii este prezent la meteosensibili, care acuză de multe ori dureri de cap, de oase, de articulații, înaintea respectivei schimbări.

Ei bine, toți acești indicatori: pătură groasă, extinsă de nori mai mult sau mai puțini dezvoltați pe verticală, scăderea semnificativă a presiunii atmosferice, schimbarea direcției și/sau vitezei vântului, scăderea sau creșterea temperaturii și umezelii, reprezintă semnele prezenței unui FRONT ATMOSFERIC. Dar ce reprezintă aceste fronturi și cum ajung ele să ne influențeze viața de zi cu zi?

Hartă sinoptică, unde avem reprezentate principalele forme barice și fronturi atmosferice

Data trecută am discutat despre masele de aer, care reprezintă de fapt volume mari de aer cu caracteristici cvasiomogene, ce se formează în urma staționării acestor volume de aer deasupra unei anumite suprafețe. Staționarea îi imprimă masei de aer caracteristicile sale, pe care volumul de aer le va purta pe traseul său la mii de kilometri distanță de origine. Dacă o masă de aer cu temperatură mai scăzută ajunge deasupra unei suprafețe mai calde, masa de aer este considerată a fi una rece, în timp ce o masă de aer cu temperatură mai ridicată care ajunge deasupra unei suprafețe mai reci, este considerată a fi una caldă.

Condițiile de formare a maselor de aer
Clasificarea maselor de aer în funcție de origine

După cum puteți deja observa, masele de aer sunt diferite, au caracteristici diferite deasupra unor suprafețe diferite. Astfel, apar deseori situații în care aceste mase de aer se întâlnesc. La nivel sinoptic, asemenea situații apar în prezența unor cicloni sau talveguri depresionare, precum și în prezența unor șei barice pe axă de comprimare. Aceste forme barice sunt definite prin mișcările convergente către un centru sau o anumită axă de simetrie, urmate de mișcări ascendente puternice pe plan vertical. De fapt, aceste mișcări convergente determină deplasarea unor mase de aer cu caracteristici diferite, una către cealaltă. Astfel, două mase de aer diferite ajung să se lupte exact ca două trupe beligerante de-a lungul unei linii, sau a unui FRONT. Nu mare ne-ar fi mirarea dacă Vilhelm Bjerknes, cel care a studiat fenomenul acestor lupte între două mase de aer diferite, să fi pus numele de front, în 1918, în amintirea războiului care abia se finalizase. Ei bine, aceste fronturi se manifestă în urma înlocuirii unei mase de aer cu o altă masă de aer, ce are caracteristici diferite. Procesul de formare al acestora se mai numește și frontogeneză, iar cel de destrămare, frontoliză. Este ușor să ne imaginăm cum de-a lungul acestora se dezvoltă sisteme noroase viguroase, ce pot genera și precipitații, în urma ascensiunii și destinderii adiabatice a aerului cald, sau cum presiunea scade destul de mult în cadrul acestora, datorită curenților contrari, ce determină mișcări convergente în plan orizontal și ascendente pe plan vertical, care determină curbarea izobarelor și apariția unui talveg depresionar, variabile care ne pot da planurile peste cap. În imaginile ce urmează, modurile de formare a fronturilor calde, reci și ocluse. Data viitoare vom veni cu o clasificare și caracterizare mai amănunțită a fronturilor atmosferice, precum și a maselor de aer ce influențează condițiile climatice specifice României.

Sursa foto:

https://scied.ucar.edu/learning-zone/how-weather-works/weather-fronts

https://www.pmfias.com/fronts-frontogenesis-stationary-front-cold-front-warm-front-occluded-front/

https://www.sciencedirect.com/topics/earth-and-planetary-sciences/atmospheric-front

Formarea fronturilor reci
Formarea fronturilor calde
Formarea fronturilor ocluse

ANDREI ELIAS CĂLUGĂRU

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *