Un dușman mai puternic decât pandemia

Cu toții ne aflăm într-o perioadă foarte dificilă, având în vedere contextul pandemic, dar ajungem chiar să ignorăm un dușman mai puternic, mai sâcâitor și mai păgubos, și anume, seceta. Secetă care-și face de cap de pe la începutul lunii septembrie, moment în care precipitațiile au devenit din ce în ce mai slabe și abia dacă au totalizat 30…45 de mm pe parcursul a aproximativ 2 luni. Astfel, nu este de mirare că rezerva de apă din sol a scăzut foarte mult, iar pe alocuri, prin zona județelor Iași și Botoșani, vorbim deja de secetă pedologică extremă. De fapt, toată regiunea este caracterizată de o rezervă foarte redusă de apă în sol, care se va accentua pe parcursul următoarelor zile.

Rezerva de apă din sol, în stratul 0-20 cm, conform Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul ANM

De fapt, dacă ne uităm la ultimul deceniu, astfel de episoade cu precipitații scăzute și secetă pedologică, hidrologică și meteorologică severă, au devenit din ce în ce mai frecvente și mai intense. Iar pentru a putea explica această creștere a frecvenței și intensității fenomenului de secetă la nivelul regiunilor intracarpatice ale României, dar în general la nivelul regiunilor sudice ale Europei, trebuie să ne uităm puțin la modelul circulației atmosferice tricelulare.

Anomalia rezervei de apă din sol în perioada August- Septembrie 2021

Circulația generală a atmosferei poate fi caracterizată printr-un model tricelular, simplu, care ne poate face să înțelegem mai bine formarea zonelor climatice și a mediilor de viață de pe Terra. Știm că Pământul are o formă de mai turtită la Poli și mai bombată la Ecuator, astfel încât deja zone diferite de pe Pământ primesc cantități diferite de radiație solară. De fapt, termenul de “climă” vine din grecescul “klima”, care înseamnă “înclinare”. Astfel, alături de mișcările de rotație și revoluție ale Pământului, înclinarea axei terestre și a razelor solare joacă un rol crucial în crearea zonelor climatice ale Pământului. Astfel, zonele ecuatoriale primesc cea mai mare cantitate anuală de radiație solară, urmate de cele tropicale, subtropicale, până la cele polare, care au 6 luni de noapte polară. Aerul mai cald, mai puțin dens, începe să urce, apoi, fiind purtat de fluxul de altitudine, ajunge să coboare la un moment dat și să se încălzească din nou prin comprimare adiabatică. Astfel se formează anticiclonii calzi, tropicali, cum ar fi Azoricul, Saharianul. De aici, aerul începe să circule către zonele cu presiune mai scăzută de la nord și sud, deci și către Ecuator, iar datorită Efectului Coriolis, se formează vânturile alizee, care bat dinspre NE în Emisfera Nordică și dinspre SE în Emisfera Sudică. Acestea se întâlnesc în apropierea Ecuatorului, formând Zona de Convergență Intertropicală (ITCZ) sau zona calmelor ecuatoriale, caracterizate de curenții ascendenți puternici și, deci, de presiune scăzută. Prin această mișcare dus-întors între ITCZ și zona anticiclonilor tropicali se formează Celula Hadley.

Prin deplasarea către nord a fluxului de aer dinspre anticiclonii tropicali, aerul va începe să urce și să formeze zona depresiunilor semipermanente de la latitudini subpolare. Din nou, de aici masele de aer se vor întoarce în zona anticiclonilor tropicali, formând Celula Ferrel. Iar în final, tot prin ascensiune, masele de aer ce se deplasează către nord vor ajunge în zona anticiclonilor polari, formând Celula Polară.

Aceste celule au o dezvoltare diferită pe verticală, iar între acestea se formează mase de aer cu caracteristici diferite, ce ajung să formeze fronturile principale, staționare, cum este frontul polar în cazul nostru. De asemenea, după cum am văzut, acest gradient de temperatură și presiune determină formarea vânturilor dominante, care ajung să fie drumul principalelor mase de aer și chiar ale sistemelor sinoptice (cicloni, anticicloni mobili etc.). Dar cel mai important, acest gradient determină și formarea jet stream-ului, acele centuri de vânturi foarte puternice, cu grosimi de câțiva km, cu lungimi ce pot atinge chiar ordinul miilor de km și cu viteze ce pot depăși 300…400 de km/h.

Imagine explicativă a circulației atmosferice generale

Iar în contextul schimbărilor climatice, ne așteptăm la o schimbare a circulației atmosferice, ce s-ar concretiza prin deplasarea către nord a Celulei Hadley, deci și a celorlalte celule, cu efect în deplasarea către nord a jet stream-ului polar. De asemenea, încălzirea puternică suferită de regiunile polare, poate duce la slăbirea gradientului termobaric și, deci, la slăbirea acestui jet stream, lucru caracterizat prin meandrarea frecventă a acestuia și prin dezvoltarea acelor unde planetare sau Unde Rossby.

Efectele meandrării jet stream-ului asupra Americii de Nord (aceleași efecte se pot resimți oriunde, la nivelul Emisferei Nordice)

Astfel, inclusiv traseul principalelor mase de aer și a formelor barice are de suferit; se pare că ciclonii extratropicali vor avea o traiectorie mai nordică decât până acum. De asemenea, acest lucru ar implica și o deplasare a dorsalelor anticiclonice și a domurilor de căldură, de exemplu, către nord. Pe scurt, regiunile sudice ale Europei, inclusiv țara noastră, ar avea mult de suferit de pe urma secetei, dar și a vremii mult mai blânde de pe timpul sezonului rece.

Anomalia pozitivă a înălțimii geopotențialului ce a caracterizat Europa în ultimi ani

Nici următoarele zile nu vor schimba rutina ultimelor două luni. După scurta răcire de pe parcursul zilei de astăzi, deplasarea unui nucleu anticiclonic, ce are corespondent o dorsală de altitudine, temperaturile vor crește ușor, către valori ce se vor situa peste normele climatologice ale perioadei. Precipitațiile vor absenta în următoarea săptămână, principalul element al acesteia fiind reprezentat de apariția ceții și a brumei, în special în zonele joase de relief.

Anomalia de temperatură la nivelul suprafeței izobarice de 850 hPa
Anomalia înălțimii geopotențialului la nivelul suprafeței izobarice de 500 de hPa

Surse foto:

https://www.weather.gov/safety/cold-polar-vortex

https://earthobservatory.nasa.gov/blogs/earthmatters/tag/hadley-cells/

site-ul ANM: https://www.meteoromania.ro/

https://psl.noaa.gov/

ANDREI ELIAS CĂLUGĂRU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *